A

Adamescu Cezarina (n. 1951) Poetă, prozatoare, eseistă, dramaturg, autor a numeroase volume care fac din autoare un adevărat poligraf cu activitate exemplară. Literatura pentru copii de o calitate remarcabilă; atitudine estetică „tradiţionalistă“, în universul culturii creştine. Cărţi reprezentative: „Monumentul cărţii şi mucenicia cuvântului“ (exegeze şi portrete spi­ rituale), „Cântecul sinelui“, „Logodnă mistică“, „Autograf pe lumină“.

Airinei, Irina (n. 1962) Scriitor, jurnalist, doctor în filologie, specializări multiple în domeniul presei. Autor al sintezei de poetică: „Forme fixe în poezia românească“. Traducător din numeroase limbi europene (între care din Hölderlin „Proză din cealaltă viaţă“).

Almăjan, Ion Marin (n. 1940) Romancier, nuvelist, jurnalist prestigios. Orientat către un „bănăţenism ideal“, o recompunere de realităţi, document şi limbă. Cărţi reprezentative: Neimpacati in manie ( roman, 1974 ),Tornada ( roman, 1980), Intoarcerea spre asfintituri ( povestiri, 1984), Vremea hahalerelor ( pamflete ,1998)Matusa mea, Maria Theresia( roman, 2003),In afara gloriei ( roman, 2006).

Anca George (n.1944). Poet, eseist, specializat în indianistică. Operă vastă, de combinaţii pline de virtuozitate între originismul universal şi modernismul arhaizant. Cărţi reprezentative: „Eres“ (1970), „Poemele părinţilor“ (1976), „Mantre“ (1982), „Indoeminescology“ (1994), „Orientopoetica“ (2000), „Eminescu’s Luceafărul în Sanskrit“ (1983), „Tangoul tigrului“ (2005), „Gramatica sanscrită în versiunea lui Eminescu“ (2004), „Cenuşa lui Eliade“ (2007).

Andrei Dumitru (n. 1951). Poet de înrâurire post-simbolistă, baco­vian şi arghezian în „Spasme şi reverii“.

Anghel Aurel (n. 1938). Scriitor „târziu“, de un modernism arhaic şi polimorf, deopotrivă poet, prozator şi eseist, practicant al unui gen de literatură autenticistă. Cărţi de versuri pentru copii („Coşul cu jucării“, „Jucăriile vorbesc“), jurnale de călătorie („O clipă în cer“, despre China), istorie locală şi morală („Modelul meu“ dar şi „Casa din vis“), lirică ţărănească de un puternic baroc rural („La umbra firului de grâu“), neo-psal­ mist iscusit în „Cartea Pasalmilor în rime“.

Arbore, Grigore (n. 1943) Scriitor român din Italia, critic şi istoric de artă, domeniu unde s-a exprimat strălucit. Volume de poezie: „Exodul”(1967), „Cenuşa” (1969), „Auguralia”(1972), „Stolul de argint” (1979) „Retrageri“(antologie – 1979), „Din toate partile” (1984). Principalele cărţi de istoria si teoria artei: „Chagall” (1971), „Futurismul” (1975), „Piero della Francesca”(1975), „Cetatea ideală în viziunea Renaşterii. Eseu asupra tipologiei formelor urbane”(1977), „Forma come viziune. Bernini si stilistica barocului” (1984), „L’arte nell’età delle monarchie assolute.” (Torino, 1997), lucrare intratà in toate bibliografiile de specialitate. A coordonat importante sinteze càrora le-a fost si coautor: „Storia dell’arte italiana”(ed. Bruno Mondadori, Milano, 5 vol. 1989-1993), „La pittura in Europa” (Ed. Electa, Milano, 10 vol., 1994 si urm.), „I cavalieri delle steppe: Memoria delle terre dell’antico Kazakhstan” (2000), „Dall’Adriatico al Mar Nero. Veneziani e romeni: tracciati di storie comuni” (2003). A coordonat cataloagele monumentale – editate de Electa – ale unor mari expozitii internationale organizate de el in Italia precum: „Dacii” ( Firenze, 1996), „L’Uomo d’Oro” (Mantova, 1998), „Traiano. Ai confini dell’Impero” (Ancona, 1998), „Cristiani d’Oriente” (Trieste, 1999), „Siberia: gli uomini dei fiumi ghiacciati” (Trieste, 2001). Recent a publicat in romanà volumul Libertatea fàrà democratie si „glontul de aur” (ed. Rao, 2005). Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italia (Presedinte Pertini, 1982). Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios al Romaniei (Presedinte Iliescu, 2003)

Argatu, Episcopul Calinic (n. 1944). Istoric, editor, eseist în universul tradiţiei, prezenţă impresionantă în literatura română contemporană. Autor de cărţi memorabile, cum sunt: „Istoria sfintelor mănăstiri Cernica şi Căldăruşani, (1988). Bucuria lecturii, (1989) Frumuseţea lumii văzute (2002) Sfântul Voievod Ştefan cel Mare între Cer şi genune (2004). Editor al operei exegetice a Patriarhului Justin Moisescu (2003-4).

Armenescu, Elena (n. 1948). Poetă de inspiraţie neo-romantică. Cărţi reprezentative: „Ferestrele somnului“, „Regatul ascuns“, „Exodul uitării“, „Dictatura iubirii“, „Memoria statuilor“, „Iubirea împărătească“.

B

Baba Ioan (n. 1951) Poet, jurnalist, publicist, lexicograf, traducător şi editor român din Serbia. Cărţi reprezentative: în poezie – „Popas în timp“, „Oglinda triunghiulară“, micropoeme haiku „Cele mai frumoase poezii“, „Icoană din Balcania“, „Aproapele dilematic“, „Mic dicţionar de distihuri paradoxiste“; istorie literară: „Antologia literaturii şi artei din comunităţile româneşti – Banatul iugoslav“, în colaborare cu Cătălin Bordeianu, „Lexiconul Artiştilor Plastici Români contemporani din Iugoslavia“, vol. I, „Panorama literaturii române din Voivodina/Serbia – Lumina 60“ (2008).

Balaj Veronica (n. 1950) Prozatoare, poetă şi jurnalistă în linia unui modernism de formulă neo-romantică. Cărţi reprezentative: „Jurnal de Timişoara“, „Parisul fără mine“ (proze), „Sărbători amânate“ (ro­man), „De şapte ori viaţă“ (proză), „Poeme în civil“, „Între noi, soarele nordic“.

Banu Dana (n. 1970) Poetă, prozatoare. Cărţi publicate: „Pe malul celălalt al râului“ (versuri), „Poeme de îmblânzit Magda-Lena“ (ambele-versuri), „Oraşul părăsit“ (proză scurtă), „Poezii din ţara lui Elian“ (versuri).

Barbu, Ioan (n.1938). Eseist, editor, important promotor şi creator de programe culturale de orientare ortodoxă. Fondator de edituri şi publicaţii culturale prestigioase. Cărţi reprezentative: „Îngerii emigraţiei“, „Soarele Ortodoxiei – Pentru o unitate a diasporei româneşti prin Biserica Ortodoxă şi ierarhii ei: Germania şi Austria“, „Vatra Românească sub trei episcopi“, „Franţa Ortodoxă“, „Sub cerul Italiei (Ortodoxia românească şi cauza ecumenică)“

Băciuţ, Nicolae (n. 1956). Poet, jurnalist, autor de literatură de interviuri şi eseu. Cărţi reprezentative: „Jocuri încrucişate“, în poezie, „Anotimpul probabil“, – interviuri, „Muntele Athos din muntele Athos“ – jurnal.

Băjenaru George (n. 1938). Scriitor român din SUA, traducător cunoscut în engleză, jurnalist, poet şi eseist. Cărţi reprezentative: „În umbra nimănui“ (poezii, fabule, proză), poet neoromantic în „Restless Planet — Tulburătoare lume“, „O lumină — Poezii de la Dumnezeu“, Între sublim şi tragic“ eseuri literare, convorbiri, consemnări; eseistica în „Cititor în exilul creator“ şi „Evaziuni creatoare“ .

Bălan Ioan Dan (n. 1951) Poet, prozator, etnolog cu activitate reprezentativă în direcţia „localismului creator“, cel mai important studios în materie de tradiţii folclorice în Valea Jiului; editor de publicaţii în acest domeniu. Cărţi reprezentative: „Hierathya, lumina mea caldă“ (arhipoem de dragoste), „Fulgeron“, „Scrisori din munţi“, (2 vol.), poezie: „Omul de Piatră“, „Vinovatul“ (întâmplări năprasnice), proză: „Legendele Parângului“, „Le­ gende din Valea Jiului“ (3 vol.) în colaborare.

Bălăeţ, Dumitru (n. 1935). Poet si eseist, istoric literar, folclorist, specialist în biblioteconomie; activitate prestigioasă de poligraf. Cărţi reprezentative: „Odihna pe prund“ – versuri, „Eterna Regăsire“ – eseistica etnologica, „Civilizaţia de bibliotecă“, „Eterna regăsire“ – eseuri.

Bărbulescu, Marta (n. 1937) Poetă neo-romantică, de orientare ecologistă, prozatoare, eseistă. Cărţi reprezentative: „Mansarda cu fantome“ – proză scurtă, „Trezirea“ – roman, „Moira“ – poezii.

Bărbulescu, Simion (n. 1925 ) Istoric şi critic literar, eseist, editor; adept al unui „academism luminat”şi al unei critici literare de tip didactic-universitar. Cărţi reprezentative: „Comentarii critice“, „Din perspectiva alterităţii“, „Profiluri“.

Bârgău, Valeriu (1950-2006) Poet, reporter, eseist, editor, promotor cultural de seamă, creator de mediu literar prin acţiunea sa şi prin revista „Ardealul literar“. Cărţi reprezentative: „Floarea-soarelui sau mâna românească“, „Alfabetul straniu în care vă vorbesc“ – poezie, „Jurnal de uzină“ – proză (reportaj), „Steaua de pământ“ (reportaj).

Becart Valentina (n. 1961) Poetă post-expresionistă. Cărţi reprezentative: „Fata Sihastră“, „Clipe arse“, „Două lacrimi de cer“ (poeme).

Bercea, Virgil (n. 1957) episcop greco-catolic de Oradea, cercetător, istoric. Studii publicate despre „Bisericile particulare şi Biserica Universală în contextul Enciclicii Christi Fideles Laici“. Doctor în teologie cu teza despre „Il mistero che Unisce lo Spirito Santo alla Chiesa“.

Bodea, Sabin (n. 1952). Poet, jurnalist, prozator, important promotor cultural, editor; semnificativ pentru iniţiativa culturală la începutul sec. XXI, în România. Cărţi importante: „Viaţa pe muchie de cuţit”şi „Nu ucideţi poetul“ – poezie, „Preţul unei greşeli“ – roman; zeci de volume de „tablete“, eseuri, jurnalism cultural „de promovare“ şi „susţinere“. Fondator al revistei „Viaţa de pretutindeni“, a „românilor de pretutindeni“.

Bogăţan, Elisabeta (n. 1949) Poetă, eseistă, creator de mediu cultural, traducător. Cărţi reprezentative: „Gazeluri“, „Hipnoze“, „De dragoste“, „Zodia dezlegătorilor de semne“ (poeme), „Cântece de rezemare“, „Generaţia Ianus“.

Bojonca Iurie (Italia) (n. 1961) Poet, eseist din Basarabia, ilustrează un „post-eminescianism“ doctrinar în creaţiile profund originale. Cărţi reprezentative: „Teama de scris“, „Mesaje din ocnele paradisului“.

Boldea Iulian (n. 1963) Critic şi istoric literar. Cărţi reprezentative: poezie, „Carte de vise“; critică literară: „Faţa şi reversul textului“, „Timp şi temporalitate în opera lui Eminescu“, „Scriitori români contemporani“, „Poezia neomodernistă“, „Istoria didactică a poeziei româneşti“.

Botez Adrian (n. 1955) Poet, critic literar, eseist, îndreptat ulterior către o doctrină culturală indigenistă. Cărţi reprezentative: „Jurnal din marea temniţă interioară“ (poezie), „Prigoniţii cavaleri ai Mielului – despre poezia cultă aromânească“, „Spirit şi Logos, în poezia eminesciană“, „Loja Iohanică Românească“, „Cei Trei Magi ai prozei româneşti“, „Epoca Mihaelică“, „Ruguri – România sub asediu“.

Botiş Radu (n. 1960) Poet şi eseist de orientare creştină. Cărţi reprezentative: „Viaţa vie a unui mănunchi de creştini români“ (date monografice), „Ca tămâia înaintea Ta“ (poezii creştine).

Bozac Ioan (n. 1960) Prozator de mediu profesional în genul lui Andrei Pandrea, cărţi cu subiect sportiv, eseist. Cărţi reprezentative: „O altă lume – Amintiri din tinereţe, şi nu tocmai“, „Al unsprezecelea“.

Brăescu, Mariana (n. 1949) Prozator şi dramaturg, una dintre cele mai importante creatoare de instituţii de presă din întreaga cultură română; creaţie singulară atât în proză „realismului magic“ din „Îmi amintesc şi îmi imaginez“ cât şi în dramaturgia din „Al treisprezecelea Caesar“. Alte cărţi importante: „Imperfecţiuni provizorii“ – proză, „Londra de la 3 la 5“ – teatru.

Brudaşcu, Dan (n. 1951) Scriitor, jurnalist, profesor universitar, om politic, redactor şef – şi fondator – al revistei de literatură, cultură şi artă „Cetatea culturală“. Între 2000-2004 deputat în Parlamentul României. Autor a 50 de cărţi (dicţionare, cursuri universitare, eseuri de istorie şi critică literară, traduceri de literatură universală).

Brumaru, A. I. (n. 1943) Important eseist şi filosof al culturii, cu o profundă pregătire de filosof şi estetician; orientare „originistă“ şi existenţialistă, cel mai însemnat discipol intelectual al lui C. Noica. Cărţi importante: „Fiinţă şi loc“ – eseu, „Despre fiinţa românească“ – eseu, „Fiinţa muzicală“ – eseu; „Masca Princepelui“ (Editura Dacia, Cluj-Napoca 1977), „Pariul cu legenda sau Viaţa lui Petre Ţuţea aşa cum a fost ea“ (Editura Athena, Bucureşti 1995), „Repere ale Gândirii româneşti“ – în colaborare cu Vasile Gogea – (Editura Grinta, Cluj-Napoca 2003), „Destin deturnat. Schiţă monografică Mihai Arsene“ (Editura KronArt, Braşov 2007).

Bucinschi Petre (n. 1951) Poet – „Aripi de porumbei“, prozator – „Viaţa şi sufletul unei vitrine“ (antiroman), eseist – „Prin nisipul clepsidrei“.

Buhai Dumitru (n. 1936). Scriitor creştin, teolog, profesor, poet şi eseist român din SUA, o voce rară ce ilustrează o direcţie „devoţionistă“ creştină prin volume precum: „Bucuria mântuirii“ (versuri, vol. 1, 1990), „Singurul meu drum (poezii, 1991), „Misterul sufletului“ (poezii, 1991), „Fericirea divină“ (versuri, 2004), „Bucuria mântuirii“ (poezii, 2005).

Buică Elena (Canada) (n. 1933) Prozatoare, eseistă, exprimată în universul tradiţiei. Impresionantă operă de memorialist etnografic. Cărţi reprezentative: „Crâmpeie de viaţa“ (2005), „Gând purtat de dor“ (2006), „Prin sita vremii“ (2007).

Buşulenga, Zoe Dumitrescu (1920-2006) Istoric al literaturii, comparatist de seamă, eminescolog, personalitate esenţială în crearea mediului cultural naţional românesc în a doua jumătate a secolului XX. Cărţi memorabile, în domeniile predilecte: „Valori şi echivalenţe umaniste“, „Renaşterea, umanismul şi dialogul artelor“, „Eminescu-cultură şi creaţie“, „Muzică şi literatură“ (3 vol.), „Sofocle, contemporanul nostru“.

C

Caragea Ionuţ (Canada) (n.1975) supranumit „Poetul născut pe Google“, poet,eseist, prezenţă remarcabilă în literatura românilor din Canada. Cărţi reprezentative: „Delirium Tremens, „M-am născut pe Google“, „Donator universal“, „Omul din cutia neagră“, „33 bis“, (poezii) „Analfabetism literar“.

Călugăru Baciu, Elena (n. 1943) Poetă, prozatoare, jurnalistă, exprimată în mediul tradiţiei şi al cultului străvechimii. Cărţi importante: „Din nou Cain“, „Aripă frântă“ – romane, „Am fost în Tară cu fagi, Bucovina“ – memorialistică, „Jocul ţipătului”şi „Grădinile lui Sebastian“ – proză scurtă.

Cârlugea, Zenovie (n.1950) Istoric şi critic literar, eseist, cercetător scrupulos al civilizaţiei străvechi; adept al curentului „dacist“ în cultura română, brâncuşolog. Cărţi reprezentative: „Al. Macedonski – Palatul fermecat“ – eseu asupra barocului macedonskian“, „Poezia lui Lucian Blaga“ – critică literară „Dacoromânia profundă“ – studii de dacologie . Promotor al „Mişcării zalmoxiene“.

Chifu-Speranţa Ecaterina (n. 1950) Poetă şi prozatoare pe teme educative şi didactice. Cărţi reprezentative: „Cartea rugăciunilor noastre“ (poezie religioasă), „Jurnal de vacanţă“ (roman), „Le fil d’argent – Firul de argint“ (basm).

Chiriac, Bucur (n. 1932). Poet, eseist, autor de memorii de călătorie, celebru colecţionar de artă. Cărţi reprezentative: „Anotimpul liniştii“, „Aproape de copilarie“, „Caii de fum“ – poeme, „Vitralii“ – memorialistică, „Trecător grăbit prin timpul nostru“ – evocare, „Clopotele Athosului“ – memorialisitică.

Ciopraga, Constantin (n. 1916). Istoric prestigios al literaturii române, eseist de înaltă clasă, personalitate ordonatoare a mediului literar românesc în preajma anului 2000. Cărţi memorabile: „Personalitatea literaturii române“, „Caietele privitorului tăcut“ – memorialistică, „Nisipul“ roman, monografii capitale despre Sadoveanu, („Mihail Sadoveanu – fascinaţia tiparelor originare”) autorul fiind principalul exeget, în literatura română, al acestui scriitor.

Coman Claudiu Mihai (n. 1987) Eseist, poet, animator cultural stăruitor, volum reprezentativ – „Prieten Drag «floarea de tei să-ţi fie cel mai frumos epitaf»“ 2002.

Contrea Florin (n. 1942) Prozator şi eseist, istoric literar, editor. Cărţi reprezentative: „Povestiri stranii de pe cealaltă câmpie“, „Portret în gri minor“ (ambele – proză scurtă), „Dimitrie Cantemir – Discurs narativ şi normă retorică, istorie şi teorie literară“ (studiu), „Labirynth“ (roman).

Copil, Gheorghe Gavrilă (n. 1939) Poet, prozator, eseist, cercetător în istoria străveche; adept al curentului „dacist“, promovat în aproape întreaga creaţie literară. Cărţi reprezentative: „Deceneu“, „La apus de soare“. Autor al propunerii de canonizare a lui Eminescu de către BOR.

Costin, Calistrat (n. 1942) Poet, jurnalist, prozator, prezenţă importantă în mediul literar contemporan. Cărţi reprezentative: „Satiră duhurilor mele“ – versuri, „Închis pentru inventar“ – versuri, „Arşiţă“ – roman.

Crihană, Marcel (n. 1942), Istoric literar, editor; activitate temeinică şi diversificată de cercetare a „marilor clasici“. Cărţi reprezentative: „Perpessicius interpretat de…“, „Bogdan Petriceicu Haşdeu“, „Scrieri despre Mihai Eminescu“.

Cristea Loredana (n. 1989) Poetă, eseistă. Lirism „cotidienist“ de atitudine în volumele: „Ciorapii mei negri de plasă“, „Româncă marcă înregistrată“, „Simfonie despre păsări“.

Crişan Radu Mihai (n. 1968) Istoric literar, eminescolog, autor de antologii comentate de texte eminesciene „Spre Eminescu. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului“, „Totul pentru Hristos! Testamentul politic al lui Nicolae Iorga“, „Drumul Doinei. Arma cuvântului la Mihai Eminescu“.

D

Dăncuş Ştefan Doru (n. 1968) Poet, eseist. Cărţi reprezentative din categoria denumită de autor „poezie-eseu“: „Dormi în pace, Doamne! Antidiavolul“, „Lume de mântuială. Amândoi“, „Apocalipsa după Dăncuş“, „Casa memorială Dăncuş“.

Damian, Theodor (n. 1951). Scriitor român din SUA. Poet, teolog, eseist de factură creştin-ortodoxă; important promotor cultural, editor al revistei „Lumină Lină“. Cărţi reprezentative: „Liturghia Cuvântului“ – poeme, „Implicaţiile spirituale ale teologiei icoanei“, „Dimineaţa Învierii“ – poeme.

Danciu Petniceanu, Nicolae (n. 1936 ) Prozator, jurnalist, promotor cultural; fondatorul revistei literare „Eminescu“, adept al unui „bănăţenism creator „şi cercetător al „istoriei locale“. Cărţi reprezentative: „Apa de duminică“ – proză scurtă , „Domnul Eminescu soseşte iarna“ – istorie literară, „Lacrimă de taragot“ – volum de folclor, „Peregrin în Siberia“, însemnări de călătorie.

David, Aurel (n. 1936). Prozator, jurnalist, promotor cultural, autor de cercetări de „istorie culturala locală“. Cărţi reprezentative: „Evadam“ – roman, „Un cancer de vânzare“, „Belele“, „Confruntare“ – proza, „Oameni care fac“ (5 vol.) – jurnalistică şi reportaj.

Deaconu, Luchian C. (n. 1939). Istoric, editor şi cercetător cu o impresionantă bibliografie. Autor de studii şi coautor la volume de documente precum: „Documente privind problema ţărănească din Oltenia“, vol. I (1900-1910), vol. II (1911-1920); „Memoria Craiovei“; „Par amour pour la France et la Roumanie“; „Între abandon şi crucificare. România 1944-1946“; „Români în Franţa. 1914-1919“.

Diaconu Olga Alexandra (n. 1948) Poetă şi eseistă de inspiraţie creştină. Cărţi reprezentative: „Creaţie şi creativitate în viziunea lui Mircea Eliade“, eseu, „Hora stihiilor“, „Ochiul de veghe“, „Lumina de pe Munte“, poezii.

Dobre Ana (n. 1954) Critic şi istoric literar, activitate didactică impunătoare; eseistică academică, erudită. Cărţi reprezentative: „Utopiile realului“, „Rinocerii şi Don Quijote“.

Dobre, Gheorghe (n. 1956). Poet, eseist, important promotor cultural, editor; a fondat şi susţine revista „Helis“. Cărţi reprezentative: „Exerciţii de libertate“ – poeme.

Dorcescu Eugen (n. 1942) Eseist, critic şi istoric literar, poet, prozator; personalitate constituită estetic în universul cărturăresc. Cărţi reprezentative: în eseu – „Metafora poetică“, „Embleme ale realităţii“; în poezie: „Arhitectura visului“, „Culegătorul de alge“, „Omul de cenuşă“ (volum antologic), „Biblice“, volum antologic, „Psalmii“, „Ecclesiastul“, „Pildele şi Rugăciunea regelui Manase“, „Basme şi povestiri feerice“, proză (volum antologic).

Dragoş, Nicolae (n. 1938). Poet, jurnalist, promotor cultural, unul dintre iniţiatorii instituţionali ai curentului literar „luceferist“, reprezentativ pentru literatura română de la sfârşitul sec. XX. Poet neo-clasicist, de echilibru sufletesc dobândit prin disciplina formei exterioare. Cărţi memorabile: „Zăpezi fără întoarcere“, „Scrisoare în sat“, „Fântâna din oglinzi“, „Amintirea ca viaţa“, „Autobuzul de seară“ – poeme.

Drăguţ Doina (n.1953) Poetă, eseistă, editor. Cărţi reprezentative: „Ceasuri de îndoieli“, „Detaşare într-un spaţiu dens“, „Ochiul de lumină“ (poezie) „Arabescuri“, „Individualitatea destinului“ (eseuri), „Suferinţele unui redactor“ (roman-jurnal).

Drumur Marian (n. 1943) Prozator. Cărţi reprezentative: „Omul dublu“, „Povestiri“, „Într-o singură dimineaţă“ (proză scurtă), „Soldatule, mergi îndărăt“ (roman).

Dumitrescu Ştefan (n. 1950) Eseist, dramaturg, poet şi roman­ cier, poligraf de o incredibilă hărnicie. Cărţi reprezentative: „Râsul“, „Meşterul Manole“, „Urcuşul“, „Caragiale se pupă cu Stalin“, „Două piese cutremurătoare“ (teatru), „Mihai Eminescu – un Iisus al poporului român“ (eseu), „Dicţionarul complet al dramaturgiei lui I.L. Caragiale“, „Luceafărul – psihana­ liza şi filozofia poemului“ (studii), „Înaltele poeme“, „Imnele Marii iubiri“ (poezie), „Delirul – vol II“, „ªi tu vei fi văzduh…“ (roman).

E

Eftimie Kabbout Mariana (n. 1973) Poetă neo-romantică. Vo­ lume reprezentative: „Sărutul unui înger“, „Atingeri Divine“.

Enăchiuc, Viorica (n.1938). Istoric al culturii, arheolog, editor; opera importantă în cercetarea istoriei culturale, limbii şi istoriei sociale a românilor în „mileniul mut“. Cărţi reprezentative: „Codexul Rohonczi“ – studii literare, decodificare şi traducere – lingvistică; „Scrieri literare în sec. XI şi XII“ – studii de istorie a literaturii române – etnologie; „Scrieri din epoca bronzului şi până în sec. IV e.n. în Geto-Dacia“ – studii de tracologie – istorie veche.

F

Fay, Ştefan J. (n. 1919) Scriitor român din Franţa. Prozator, memorialist, reporter, eseist, autor de evocări istorice; personalitate singulară în literatura română de azi. Cărţi reprezentative: „Cronologia lui Ioan Kemény“, (Caietele unui roman care nu s-a scris), „Moartea baroanei“, „La cina din nouă sute şapte“, „Caietele locotenentului Florian“, „Sokrateion sau mărturie despre om“, „Bal la castel“, „Caietele unui fiu risipitor; Sub casca de aur a lui Mambrino“.

Florea, Corneliu (n. 1939). Scriitor român din Canada. Eseist de factură polemică, promotor cultural şi editor, memorialist. Cărţi reprezentative: „Jurnal de lagăr liber“, „Jurnal pe frunze de arţar“, „Coloana Infinită şi totemurile canadiene“, „Semnale semenilor mei“, „Vremuri anti-româneşti“, „Jurnalul unui medic“, „Patibularul Patapievici“.

Frosin Constantin (n. 1952) Scriitor român şi francez, traducător notoriu ilustrând „modelul francofon“ în literatura română prin volume importante între care menţionăm: „Pohemes droles a tics“, „Ikebana en miettes“.

G

Gaghii, Ion (n. 1950). Poet şi jurnalist, promotor cultural; editor de presă social-culturală, important creator de mediu în domeniul cărţii. Cărţi reprezentative: „Corn de inorog“, „Dragoste pe răni“, „Când statuile dansează“, „Rătăcit în Babilon“.

Gigea-Gorun, Petre (n. 1930) Poet, memorialist, eseist, personalitate publică prestigioasă. Cărţi reprezentative: „Căldura vieţii“, „Amintirile de acasă“, „La poarta vremii“ – versuri, „Adolescenţi de altădată“ (roman), „Oameni şi evenimente craiovene“ (memorii), „Rondeluri“ (versuri), „Din însemnările unui ambasador român la Paris“ (memorii), „Amintiri despre scriitori şi alţi oameni de cultură“ (memorii), „V. G. Paleolog şi Brâncuşi – un dialog etern“ (studiu monografic), „Un ministru de finanţe îşi aminteşte“ (două volume, memorii).

Gîfu Daniela (n. 1973) Eseistă, poetă, editor; creaţie în domenii interdisciplinare, cu o componentă puternică spiritualistă. Cărţi reprezentative: „Jurnal de iniţiere spirituală“.

Gligore, Daniel (n. 1977) Eseist şi editor de orientare creştin-ortodoxă. Cărţi reprezentative: „Sacerdoţiul omului – Omul preot al creaţiei“, „Relaţiile publice şi comunicarea internaţională; Modelul Sfinţilor Apostoli“.

Grama Dimitrie (n. 1947) Scriitor român din Danemarca. Poet, eseist şi filosof, personalitate a medicinei europene. Poezie singulară, de o factură neobişnuită, denumită de autor „cotidianul mistic“. Cărţi reprezentative: „Dă-mi mâna ta, străine!“, „Pasărea melancoliei“, „Neguţătorul de imagini“, „Voi lua cu mine noaptea“, „Bastian, şi alte confesiuni“.

Gurza Mariana (n. 1955) Poetă, editoare şi eseistă creştină. Însemnări şi reflecţii „nobile şi sentimentale“, versuri ce combină un material sufletesc neoromantic şi metodologie imagistă în cărţi reprezentative de poezie cum sunt: „Paradox sentimental“, „Gânduri nocturne“, „Lumini şi Umbre“, „Nevoia de a sfida“, „Tăcerea-2002“, „Ultimul strigăt“, „Şoapte gândite“.

H

Hangiu, Ion (n. 1924). Cărturar de seamă, iniţiator de programe culturale cu importanţă pedagogica, istoric literar prestigios; cel mai important istoric al presei din întreaga cultură româna. Opera capitală în acest domeniu: „Presa literară românească. Articole-program de ziare şi reviste“, (22 dec. 1989-2005), „Dicţionarul presei literare româneşti“ (3 ediţii).

Hîncianu Mirela Nicoleta (Irlanda) (n. 1978) Poetă şi prozatoare; lirică imagistă, post-expresionistă.

Husar, Al. (n.1920) Important filosof al culturii, reprezentativ pentru „neo-renaşterea moldovenească „în a doua jumătate a sec. XX; cercetări şi sinteze în istoria civilizaţiei, eseu filosofic şi moralist. Cărţi importante: „Anti-Gog“ (una dintre cele mai originale manifestări ale gândirii româneşti contemporane), „Întoarcerea la literatură“ – istorie literară „Poeme de odinioară“ – versuri, „Vremea de apoi“ – proză.

I

Icobeţ Liana (n. 1962) Poetă neo-romantică. Poeme apărute în antologia „Drumurile vieţii“.

Il, Ana (1957-2002). Important poet braşovean contemporan. Autoare, sub presiunea morţii iminente, a unei opere unice: 12 lucrări (9 antume şi 3 postume) publicate într-un interval de patru ani. Cărţi reprezentative: „Candela”, „Vămile văzduhului”, „Secvenţe de Ciuleandră”, „Isihie”, „Meteora”.

Iliescu, Antonia (n. 1953). Scriitoare română din Belgia. Prozatoare, poetă, original cant-autor; scriitor de limbă română şi franceză; eseistică remarcabilă prin „trăirism“. Cărţi reprezentative: „Curcubeul cu oameni“, „Dora-Dor. Le chemin entre deux portes“.

Ilisei, Grigore (n. 1943) Prozator „sadovenist“, reporter de lirică amplă din categoria lui Geo Bogza, promotor cultural. Cărţi importante: „Între linii“ – roman „Divanuri duminicale“ şi „Oleacă de taifas“, „Fălticeni, mon amour“ – publicistică.

Ionescu, Ioan (n. 1915) istoric bisericesc, cercetător de „istorie locală“; contribuţii memorabile despre icoanele făcătoare de minuni din România. Cărţi reprezentative: „Pagini de cultură veche creştină, românească“, „Icoane de sfinţi slăviţi ai Bisericii Ţarii Româneşti“, „Începuturile creştinismului românesc“.

Ionescu Violeta (n. 1946) Prozatoare, jurnalistă, autoare de studii şi cercetări de istorie locală şi tematică. Remarcabilă ca roman­ cier pe subiect istoric, unde erudiţia uimitoare se dizolvă într-o proză de reconstituire filosofică impresionantă. Cărţi reprezentative: „Vulne­ rabila uitare“ (proză), „Biserica Vovidenia Galaţi“ (co-autor), „Diocleţian, Fiul lui Jupiter“, vol. I, roman istoric.

Iosif, Elisabeta (n. 1939) Prozator, reporter, interviewer; creaţie în spiritul „tradiţionalist luminat“, cultivând „modelul cărturăresc“ şi „geografia sacră“. Cărţi reprezentative: „Case cu ferestre“ – eseu, „Zeiţa fără chip“ şi „Călătorie spre poarta soarelui“ – povestiri fantastice.

J

Jucan, Graţian (n. 1929). Istoric literar, folclorist, eminescolog, autor de cercetări de „istorie locală“. Cărţi reprezentative: „M. Eminescu. Peste nemângâierea timpului“, „Eminescu înainte şi după Eminescu“, „Câmpulung Moldovenesc, schiţă istorico-culturală“.

Jucan Angela-Monica (n. 1952) Eseist, exeget, publicist, specia­ lizat în biblioteconomie. Cărţi reprezentative: „Optimismul bacovian“ – eseuri despre poezia lui George Bacovia, „«Patologia» lui Păcală sau Simptomatologia sănătăţii“ – o exegeză a cărţii lui Petre Dulfu.

K

Kaleve Morariu, Ioan (n. 1947) Filosof al culturii, psiholog, poet; creator de idei culturale originale. Cărţi reprezentative: „Fundamentele psihologice ale jocului“ – psihologie, „Fundamentele psihologice ale instruirii“ – psihologie, „Intersecţii“ – poeme, „Fundamentele epistemice ale discursului cultural“ (5 vol.) – filosofie.

L

Lăpuşan, Aurelia (n. 1948). Scriitor, sociolog, unul dintre reprezentanţii proeminenţi ai curentului „monografismului local“. Autoare de cărţi privind istoria Dobrogei, în colaborare cu Ştefan Lăpuşan, reprezentative fiind „Constanţa, memoria oraşului“, „Drumul Pâinii în istoria Dobrogei“, „Constanţa. File de album“, „Mamaia. File de album. 1906-2006“, „Navigaţia sub control. Din istoricul căpităniilor româneşti“, „Mangalia în paginile vremii“.

Lăzărescu, George (n. 1922). Istoric literar, italienist de seamă, traducător. Cărţi reprezentative: „Ţările române şi Italia până în 1600“, „Storia della civilta italiana“, „Şcoala română din Roma“, „Prezenţe româneşti în Italia“.

Lesenciuc, Adrian. (n.1975). Poet, prozator, eseist, critic şi istoric literar. Reprezentant al grupării „Aisberg” de reconfigurare a valorilor culturale contemporane. Redactor şef al revistei omonime de avangardă literară. Autor de poezie vizuală şi teoretician al literaturii verbo-iconice (autor al lucrării de istorie literară „Poezia vizuală”). Lucrări reprezentative: versuri: „Antifilosofia”, „Copilul-genune”, „Liam”, eseuri: „Puzzle cu umbre pe ape”, „Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric”.

Ligor, Alexandru (n. 1939 ) Istoric, cercetător de arhive, autor de studii de antropologie culturală. Cărţi reprezentative: „Ţăranii. Rădăcini, chipuri şi port. De la Posada (1330) la Alba Iulia (1918)“ – album, „Prin Moldova în timpul lui Vasile Lupu“, „Vechi tipărituri în lb. română şi unitatea naţională“, „Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Ioan Neculce, cronicari?“.

Lixăndroiu, Anton (n. 1919). Om de cultură, promotor cultural român, stabilit în SUA. Importante activităţi dedicate istoriei moderne a Transilvaniei, cunoscute şi apreciate atât în ţară cât şi în străinătate; a chemat în judecată Ungaria la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând „scuze publice“ pentru „holocaustul împotriva evreilor şi românilor“ în timpul ocupaţiei horthyste din 1940-1944.

Lorinţiu Cleopatra (n. 1957) Poetă, prozatoare, jurnalist, „grand reporter“, diplomat, autor cu o excepţională forţă de creaţie. Cărţi reprezentative: în poezie — „Regina cu paşi furaţi“, „Peisajul din care lipsesc“, „Terasa cu oleandri“, „Aproape imaginară“, „Veşti din Molidia“ (literatură pentru copii), în roman: „Iubirea nu trece“ şi „Cineva din trecut“ (o carte într-o formulă neobişnuită: poeme şi proză). Reportaje lirice în „Există un limpede loc de amintiri“.

Lupu Rodica Elena (n. 1952) editor, poetă, romancieră („Glasul inimii“, Timpul judecă şi plăteşte“, „Eterna poveste“, „O umbră din trecut“) eseistă (practicând, în „Vacanţe, vacanţe“ şi „Românie, plai de dor“ un tip insolit de reportaj eseistic în linia lui Geo Bogza)

M

Macarie Augustin (n. 1927) Critic de artă, istoric literar, eseist. Prodigioasă activitate de comentator al actualităţii în arta plastică şi lite­ ratura română. Cărţi reprezentative: „Maeştri ai artelor plastice ro­ mane contemporane“ (vol. I).

Malea Stroe Mihaela (n. 1957) istoric literar, romancier, specializat în cercetarea literară comparatistă. Cărţi reprezentative: „Fatimata“ (roman), „Darie Magheru. Trasee tragice, de la Sisif la Pygmalion“.

Suciu, Dorin (n. 1955). Jurnalist, reporter, publicist de atitudine şi investigaţie. Volume de reportaje şi interviuri.

Maniu Nastasia (n. 1950) Poetă şi eseistă; evoluţie lentă de la un imagism stilizat la o lirică devoţionistă şi cantabilă. Cărţi reprezentative: „Legământul de fidelitate“, „Cartea cu pereţi de sticlă“, „Vedere din poem“, „Drumul către Mund Eluez“, „Iisus în poeme sau Cuvântul care vindecă“, „Am văzut surâsul lui Dumnezeu“, „Poemele cu ochi frumoşi“.

Marina Lucian (Serbia) (n. 1954) Istoric literar, eseist, important promotor cultural în Serbia. Cărţi: antologia „Colonia Literară – Tabăra de creaţie a scriitorilor români din Voivodina în perioada 1973-1983“, „Contribuţii“, vol. I; co-autor al monografiei satului „Doloave“; „Moderni aspekti komentara u savremenoj elektronskoj štampi“, „Aspectele moderne ale comentariului în mass-media electronică modernă“.

Martin Victor (n. 1954) Eseist, prozator, romancier de „science-fiction“. Cărţi reprezentative: „Arhitectura şoaptei“ (poezii), „Teoria prazului“ (aforisme), „Frigiderul cu cărţi“ (eseuri), „Partidul de export“ (roman SF).

Măldărescu Ion (n. 1941) Eseist, cercetator din categoria „loca­ lismului creator“, jurnalist, cineast, promotor cultural regional. Cărţi reprezentative: „Iubire de Râmnic“.

Măraşanu, Nicolae Grigore (n. 1937) Poet, jurnalist, eseist important; a introdus în mod strălucit universul dunărean în lirica românească. Autor de cărţi reprezentative: „Umbra fluviului Dunăre“, „Leviathanul“ – antologie a fluviului, „Înger şi banjouri“ (despre limbile arhaice).

Mărgărit Stănescu Flora (n. 1948) Poetă, prozatoare. Cărţi reprezentative: „Vegheat de Luceferi“, (poezie), „În creierul munţilor“ (roman).

Merticaru Mihai (n. 1938) Poet, eseist, autor de reflecţii morale. Cărţi reprezentative: „Vânătoare princiară“, „Catedrală de azur“, „Scriere cuneiformă“, „Întâlnire pe pod“, „Imperiul lupului“ (versuri), „Repere literare şi stilistice“ (eseuri).

Miclău Ioan (n. 1940) Scriitor român din Australia. Poet, dramaturg, jurnalist, autor de memorialistică literară, promotor cultural de seamă ca director la revistei de cultura „Iosif Vulcan“. Fondator de grupări literare în ţara de la Antipozi. Poezie în tematică romantică, dezvoltând un gen de atitudine estetică denumită de autor „armonism“; eseuri de „învăţătură“, susţinere de idei tradiţionale şi reacţie organicistă. Cărţi re­prezentative: „Poezii alese“ (2 vol.) Teatru, „Fiica Zeiţei Vesta“, nuvelistică.

Mihăescu, Octavian (n. 1963). Scriitor de limbă română şi germană, promotor cultural, gânditor creştin, editor de publicaţii social-politice şi culturale, stabilit în Germania. Volume publicate: „Căminul“ (1999, ediţie română şi ediţie germană, 1999), „Singurătate/Einsamkeit“ (an de apariţie 2004, ediţie bilingvă, română şi germană), „Heimatlos“ (poeme în germană, prefaţă Roland Erb, 2006).

Miloş, Alexandru-Cristian (n. 1952) poet şi eseist, promotor al „poeziei cosmice“, un tip de creaţie de avangardă aparentă, în realitate o formă de literatura post-unanimistă, whitmaniană; autor al manifestului ce promovează această creaţie potrivită „epocii stelare“: „Manifest cosmic-art-contact către cetăţenii Cosmosului“. Cărţi importante: „Poemele Planetelor“, „Biţii memoriei cosmice“ – o ipotează de cosmo-artă, „Chipul de pe Marte“.

Miu Const. (n. 1957) critic şi istoric literar, poet, prozator, autor de monografii tematice despre scriitori români contemporani remarcabile prin acuitatea observaţiei. Cărţi reprezentative: „Vasile Voiculescu — poet isihast“, proza din „Pomana cu dar“, poezia din „Corn de lună“. Eminescolog plin de acribie în „Teme eminesciene“.

Moldovan Ana (n. 1959) Poetă; remarcabile poeme în proză în „Tot ce era de spus…“.

Munteanu Adrian (n. 1948) Poet, eseist, afirmat plenar prin vo­ lumele de „sonete“ ce impun o voce originală şi un program poetic insolit. Cărţi reprezentative: „Seminţele“, „Darurile“, „Bunătatea“ (volumele cuprind 365 de basme în versuri). Sonetist eminent în „Sonete 1“, „Sonete 2“ şi „Paingul Orb“ (Sonete 3).

Muntenuş, Horia. (n.1965). Poet, eseist, istoric literar şi publicist, iniţiator al grupării „Aisberg” de reconfigurare a valorilor culturale contemporane. Fondator şi preşedinte al Societăţii Culturale „Zalmoxis” (Cluj-Napoca). Director al revistei de avangardă literară „Aisberg” (Braşov – Cluj-Napoca – Baia Mare). Autor al unor importante studii brâncuşiologice. Lucrări reprezentative: versuri: „Noaptea exilatului”, „Ioan”, „Gura de piatră”, „Dreptul la tristeţe”, „Pithya”, eseuri: „Dincolo de Brâncuşi”, istorie literară: „Scriitori clujeni contemporani”.

Murgu, Nicolae (n. 1946) Poet, publicist, de orientare neo-tradiţionalist. Cărţi reprezentative: „Dialoguri imposibile“ – versuri , „De-a viaţa ascunselea“ – versuri.

Mustaţă, Constantin (n. 1938). Jurnalist cu activitate proeminentă şi reporter („În vâltoarea vremurilor“, „File din Biblia Transilvaniei“, „Amintiri pentru Mileniul III“), autorul unor admirabile volume de „convorbiri“: „Dialoguri cu Raoul Şorban“, „Convorbiri cu George Uscăţescu“, memorialist: „Student la Cluj. Seniorii“ (vol. I).

N

Nathanael Ilinca (n. 1971) Poetă, prozatoare, pictoriţă (Victoriţa Duţu), reprezintă un post-bizantinism în pictură şi un neo-romantism de creştinism decorativ în lirică; proza modernistă încă ne-exprimată în volum. Cărţi: „Cuvintele“, „Vreau o altă lume“ (poezie).

Neagu Cristian (n. 1959) eseist, poet cu influenţe „paunesciene“. Cărţi reprezentative: „Potcoava cu ghinion“, „Recidive“ (ambele în poezie).

Neagu, Gheorghe (n. 1949) Prozator, jurnalist, important promotor cultural; editor de presă literară, fondator al revistei „Oglinda literara“, una dintre cele mai importante publicaţii de literatură română în preajma anului 2000. Cărţi reprezentative: „Arme şi lopeţi“ – roman, „Moartea şobolanului“ – proză scurtă, „Aesopicae“, „Tarantula“ – roman, „Templul iubirii“ – roman.

Negru Anca (n. 1978) Eseistă, poetă, traducător. Poeme şi eseuri în „Anima Pathologică“.

Nedelcea, Tudor (n. 1945) Editor de seamă, istoric literar, eminescolog, promotor cultural, bibliograf. Opera reprezentativă în diverse domenii „Geneza ideilor social-politice şi filosofice în literatura română“ – eseistică „Civilizaţia – istorie a cărţii“, „Pentru mine, Eminescu“. Iniţiază şi susţine colecţia „Românii uitaţi“, cuprinzând importante restituiri de „documente de epocă“ privind „românii din jurul României“.

Negulescu N.N. (n. 1949) Poet, jurnalist cultural; lirism imagist, oracular. Cărţi reprezentative: „Vesperale“, „Sfera rostirii“, „Prelat în regatul Cuvântului“, „Lacrimi de diamant“.

Nemoianu, Alexandru (n. 1948). Scriitor român din SUA. Filozof al civilizaţiei, istoric, eseist exprimat total în universul Tradiţiei; una dintre cele mai singulare prezenţe intelectuale din literatura română de azi. Cărţi memorabile: „Tărâmuri“, „Întâmplări şi vise“, „Borloveni“, „Bucureşti. Puccini 4 şi împrejurimi“, „Acum“, „Treziri“, „Semnele Vremii. Gânduri şoptite către fratele Gavriil de la Ceahlau“, „Fragmente din vremea persecuţiilor“. Teoretician al „noului român“, anticipând în „Cuvinte despre românii-americani“ dezbaterile actuale pe această temă.

Nică Janet (n. 1948) Poet, eseist, exponent al curentului „paradoxist“. Cărţi reprezentative: „Semănătorul de limite“, „Shinto – calea zeilor“ (haiku-uri), „Făt Frumox din lacrimă de paradox“ (eseu), „Năstruşnicitelnic“, roman postmodernist în aforisme.

Nicoară-Horia, Nicolae (n. 1951) Poet de orientare tradiţionalistă, Cărţi reprezentative: „Cuvântul nu sta la vamă“, „Din umbra flăcării“, „Desculţ prin Transilvania“.

Nistoroiu Gheorghe Constantin (n. 1954) Eseist creştin, istoric. Lucrări reprezentative: „Ecumenismul ca o nouă formă de raţiune“, „Iisus Hristos – Mântuitorul Lumii“, „Lumina Psalmilor în Chipul Noului Testament“.

O

Olaru Maria-Eugenia (n. 1957) Poetă, prozatoare, sociolog; îndreptată recent către „arta digitală“. Cărţi reprezentative: „Ţipătul înstelare sonoră“ (versuri), „Cortul de lână“ (nuvele), „Golgota din vârful creionului“, „Moonlight, album de artă digitală“.

Olaru Nenati, Lucia (n. 1949) Poetă, prozatoare, eminescolog, promotor cultural. Cărţi reprezentative: „Cea mai tînără Ecaterină“, „Drumuri“, „Nesfîrşitele vămi“, „Cochilii cîntătoare“, „Umbra Casandrei“, „Ucenicia de aur şi purpură“, „Vitrină ascunsă“ şi „Arca de frunze“, – poezie, „Serpentine“, „Coridorul dintre ceasuri“ – proză, Eminescu. „De la muzica poeziei la poezia muzicii“ – eseu.

P

Pachia Tatomirescu, Ion (n. 1947) Poet, editor, eseist, istoric al culturii; activitate de cercetare în domeniul „dacismului“, pe care îl ilustrează şi în creaţie în mod strălucit. Cărţi reprezentative: „Generaţia resurecţiei poetice“ – istorie a poeziei româneşti din sec. XX (Labiş – Stănescu – Sorescu), „Dicţionar estetico-literar, lingvistic, religios şi de teorie a comunicaţiei“, „Zalmoxianismul şi plantele medicinale“ – studiu de istoria civilizaţiei, „Compostorul de nori“ – poeme.

Panduru Pavel (n. 1947), istoric, promotor cultural şi cercetător al „istoriei locale“, eseist în universul tradiţiei, editor, promotor al cultului străvechimii. Volume publicate: „Biserica ortodoxă din Prigor“ (1999), „Monografia localităţii Prigor“ (2000), „Port popular românesc — tradiţie istorică şi continuitate etno-culturală“ (2007).

Păcurariu, Doina Maria (n. 1933) Hispanist, prozator, traducător. Cărţi reprezentative: „Miguel de Unamuno“, monografie, „Doamna Ambasador“, proza memorialistică, traduceri după Jose Lopez Portillo, Ernesto Sabato, Miguel Angel Asturias.

Păcuraru, Tudor (n. 1959) Editor, traducător şi publicist. Şef al redacţiei „Bibiloteca pentru Toţi“, co-autor la albumul memorial „Eminescu“ (Ed. Minerva, Bucureşti, 1989-1990). Autor a numeroase eseuri, studii literare. Director executiv al Fundaţiei Culturale Române (1990-1991).

Păunescu, Adrian (n. 1943) Scriitor cu activitate polimorfă, jurnalist prestigios, creator de curente de opinie, politician, senator în Parlamentul României. Operă impresionantă prin anvergură, diversitate şi volum, cu precădere în domeniul poeziei, unde autorul s-a exprimat strălucit. Volume reprezentative: „Ultrasentimente“, „Fântâna somnambulă“, „Cărţile poştale ale morţii“ (proză fantastică), „Istoria unei secunde“, „Lumea ca lume“ (jurnalistică), „Repetabila povară“, „Sub semnul întrebării“ (interviuri). „De la Barca la Viena şi înapoi“ (note de călătorie), „Totuşi iubirea“, „Manifest pentru mileniul trei“ (2 vol.), „Viaţa mea e un roman“, „Cartea Cărţilor de Poezie“.

Plămădeală, Antonie (1926-2005) Scriitor, teolog de seamă, filosof al culturii, istoric şi eseist, personalitate enciclopedică socotit a fi cel mai însemnat autor de literatură religioasă din secolul XX, din România. Cărţi impunătoare prin valoare, soliditate şi mesaj continuu: „Dascăli de cuget şi simţire românească“ (1981), „Tradiţie şi libertate în spiritualitatea românească“ (1983), „Biserica slujitoare“ (1972), „Cuvinte la zile mari“ (1989), „Calendar de inimă românească“ (1988), „Pagini dintr-o arhivă inedită“ (1984).

Poenaru, Emil (n. 1932) Istoric al culturii, eseist, dramaturg, prozator de evocare şi reconstituire, specialist în ştiinţe juridice; operă de poligraf. Cărţi reprezentative: „La colonna di Traiano et Decebalo“ – eseistică, „Calendarul de la Sarmisegetus“ – cercetare istorică (co-autor) „Sala de aşteptare“ – roman, „Trei recursuri pentru Horia, Şincai, Iancu“ – evocare istorică.

Pohilă, Vlad (n. 1953). Scriitor, jurnalist, lingvist, muzeolog, traducător din Basarabia. Volume publicate: „Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc“ (1988), „Să citim, să scriem cu litere latine“ (1989 — primul îndrumar, de acest fel, în Basarabia, după revenirea la alfabetul latin, la 31 august 1989), „Grafia latină pentru toţi“ (1990).

Pop Aurel (n. 1949) Poet, critic literar. Cărţi reprezentative: „Calvarul cuvintelor“, „Sonete din regatul disperării“ (poeme), „La Hanul Verbelor“ (cronici literare).

Popa, Mircea (n. 1939). Istoric literar cu o prestigioasă activitate, cercetător şi bibliograf, personalitate a istoriografiei literare de azi. Autorul unei opere impunătoare, cuprinzand monografii de autor despre Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, cercetări şi studii („Tectonica genurilor literare“, „Estuar“, „Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil“); eminescologie, istorie a presei. Co-autor la numeroase dicţionare de literatură şi studii de sinteză.

Postelnicu Gheorghe (n. 1947) Critic literar, prozator. Cărţi reprezentative: „Vâsla de sare“ (roman), „14 povestiri“ (proză scurtă).

Protopopescu Vlad (n. 1948). Istoric, scriitor român de orientare creştină din Australia. Studii solide în domeniul istoriei „vechi“ aflate în linia N. Densuşianu („Dacii şi romanii“), eseuri ortodoxe şi de „atitudine“ culturală.

R

Rad, Ilie (n. 1955 ) Istoric literar, editor, specialist în istoria jurnalisticii. Cărţi reprezentative: „Peregrin prin Europa“, „Memorialistica de război în cultura română“, „Stilistică şi mass-media“, „Aron Pumnul“ – monografie, „La un ceai cu Ştefan J. Fay“, „De la Moscova la New York“.

Radulian, Virgiliu (n. 1931) Eseist pe teme pedagocice şi de învăţământ, psiholog, memorialist. Cărţi reprezentative: „Contra insucceselor şcolare“, „Geneza şi dinamica idealului în adolescenţă“, „Crâmpeie de lumini şi umbre“, „Cuvânt de învăţătură“, în vol. „Cuvinte pentru urmaşi“.

Răchiţeanu, Teofil (n. 1943). Poet imnic, de substanţă arhaică şi muzicală, „eminescianist“; „rapsodul Munţilor Apusului“. Creaţie de o însemnătate particulară, memorabilă prin „Somn de voevod“, „Planete de melancolie“, „Elegii sub stele“, „Efulguraţii“.

Răpan Theodor (n. 1954) Poet imagist, jurnalist cultural, diplomat. Cărţi reprezentative: „Muzeul de Păstrăvi. Scrisori din Lazaret“, „Poşta­ lionul de seară – file din jurnalul unui heruvim“, „Taurul lui Falaris“.

Riza, Adrian (1930-2003). Istoric, jurnalist de seamă, lingvist şi promotor cultural, a cărui operă va trebui redescoperită şi valorificată. Autor a sute de studii de istorie veche şi medievală: „Reţelele omeniei. Despre salvarea evreilor din nordul României“ („Les reseaux de l’humanité. Sur le sauvegarde des Juifs du Nord de la Roumanie“), 1995. .

Roman, Viorel (1942), istoric reputat, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania. Volume reprezentative: „Rumänien im Spannungsfeld der Großmächte / România în sfera de interese a marilor puteri, 1774-1991“, 3 vol., „Politica economică românească: Strategia unei politici de dezvoltare“, „România spre Piaţa Comună“, „Imperiul, evreii şi românii. Timişoara 1994“; „Imperium & Limes“, „De la Rîm la Roma“, „Tranziţia. De la revoluţia din România 1989 la războiul din Jugoslavia 1999“.

Rotaru, Nicolae (n. 1950) Poet, prozator, eseist, poligraf cu operă impresionantă. Cărţi reprezentative: „Înger de oţel“ – roman, „Eternitate aproximativă“ – versuri, „Emoţii cărunte“ – proză scurtă.

S

Satcău Aurelia (Australia) (n. 1961) Eseist, prozator, jurnalist, universitar cu activitate internaţională. „Perioada australiană“ a însemnat, în evoluţia autoarei, descoperirea diversităţii civilizaţiilor şi adeziunea la o concepţie echilibrată asupra istoriei culturilor, întemeiată pe „fenomenele originare“, „arhetip“ şi universalitatea arhaică. Cărţi reprezentative: „O cultura in flacari“.

Sărbătoare Octavian (n. 1952) scriitor român din Australia, eseist în tematica de istoria culturii, specializat în „indianistică“. Cărţi reprezentative: Din înţelepciunea chineză: „Tao-te Ching – Cartea Căii şi Puterii“, „Gândeşte bine, vorbeşte frumos, fii drept – Cugetări“, „În căutarea lui Dumnezeu – India“ (3 vol.) „India puterilor magice“, „India nemuritoare“, „Spi­ rit şi iubire în India“.

Sima, Felix (n. 1949) Poet post-avangadist, reprezentativ prin creaţia de ironist cantabil. Cărţi importante: „Cineva mai tânăr“, „Înfriguratul fierbinte“, „Amintiri din casa arsă“ – poeme; editor de studii despre „istoria locală“.

Smarandache, Florentin (n. 1950). Scriitor român din SUA. Poet, teoretician, filosof, eseist, personalitate enciclopedică din categoria lui Pius Servien; a iniţiat şi teoretizat curentul „paradoxist“, impus în literatura de azi ca o expresie a epocii. Cărţi reprezentative: „Antichambres/ Antipoésies/ Bizarreries, NonPoem“ – poeme de avangarda; „LE PARADOXISME: un nouveau mouvement littéraire-eseu, NonRoman“; MetaIstorie – teatru, „Fugit…/jurnal de lagăr“ – memorialistiă; „Scrieri defecte“ – proză scurtă; „Distihuri Paradoxiste“, „Outer-Art“ – album de artă, „Cântece de mahala“ – poeme, „Second Internaţional Anthology on Paradoxism şi Third Internaţional Anthology on Paradoxism“.

Solunca Elena (n. 1954) Eseist şi hermeneut în linia Constantin Noica şi D. Stăniloae.

Sperlea, Mariana (n. 1942) Poetă, prozatoare, adeptă a literaturii neo-tradiţionale şi a „regionalismului creator“. Cărţi reprezentative: „Lacrimă răstignită“ şi „Proprietar de lacrimi“ – poezie, „Ultima toamnă a poetului“ – proză.

Stănciulescu Bârda, Al. (n. 1953). Prozator, istoric, teolog, specialist în paremiologie, folclorist, „medievist“, editor şi bibliograf, personalitate enciclopedică. Operă de poligraf, cu zeci de cărţi publicate, dintre care se remarcă „Bibliografia revistei Biserica Ortodoxa Română“ (3 vol.), „Nicolae Iorga – concepţia istorică“ (1995), „Coloana Infinită“. Fondator al ed. „Cuget Romanesc“, cea mai importantă instituţie „de carte”din mediul rural, din România.

Sterom, Victor (n.1937) Poet, critic literar, promotor cultural şi editor. Cărti reprezentative: „Iarna cu fluturi albaştri“, „Poeme fără timp“, „Banca de metafore“, „Umbre pe faleză“.

Stinga Mihaela (n. 1968) Scriitoare româncă din Germania, prozatoare. Creaţie cu aspect de însemnări de jurnal, pigmentate de un umor amar.

Stuparu Ioana (n. 1942) Prozatoare, poetă, eseistă din ca­ tegoria unui „romantism localist“ cu înrâurire etnologică în volumele: „Clipa de lumină“ şi „Grădina care s-a suit la cer“ ca şi în romanul ciclu: „Oameni de nisip“ (2006).

Sumalan Monica (n. 1972) Poetă. Creaţii apărute în antologia „Freamat de timp“.

Ş

Şeitan Gheorghe (n. 1949 ) Etnolog, prozator, istoric cu studii de dacologie ce conturează perspective noi. Cărţi reprezentative: „Se-nvol­ bura cerul, departe“ (proză), „Zalmoxis în cântecul bătrânesc“ (important studiu de hermeneutică).

Ştirbu Loredana A. (n. 1970) Prozator de formulă post-proustiană. Cărţi reprezentative: „Călătorie în regatul cuvintelor — cameleon“.

T

Tanislav Dan (n. 1971) Prozator experimentalist în linia impusă de „noul roman“ francez.

Tărâţeanu, Vasile (n. 1945). Scriitor român din Ucraina. Poet post-eminescian, prozator şi jurnalist, promotor cultural de seamă, editor. Cărţi reprezentative: „Iluzii şi căutări“ – publicistică, „Teama de înstrăinare“ – versuri, „Dinafară“, „Pământ în retragere“ – poeme, „Litanii din Ţara de Sus“.

Târnăveanu Mihai (n. 1967) Poet, autor de studii şi monografii locale. Cărţi reprezentative – cercetări istorice semnate cu numele de Mihai C. Szilagy: „Ioan Maiorescu – ilustru fiu al satului Bucerdea Grânoasă“ (biografie documentară), „Bucerdea Grânoasă“ (monografie). Versuri cu numele literar Mihai Târnăveanu: „Grânoase gânduri din iubire“ şi „Se văd încă urmele-n holde“.

Todică Ben (n. 1952) Cineast, scriitor şi eseist român din Australia. Activitate publicistică remarcabilă; volum reprezentativ: „Literatura ca instrument“.

Toma Marin (n. 1947) Prozator, poet, cercetător de „istorie locală“, promotor cultural (prin revista „Dor de Dor“). Lirică tradiţionalistă, sentimentală, romantică, eseistică de poligraf. Cărţi reprezentative: „Zorii Pămîntului“ (proză), „Cuscrele“ (roman), „Cartea Dorului Mărunt“ (documentar), „La Dor Mărunt Eroii au venit acasă“ (documentar), Monografia comunei Belciugatele, „Scăldat în lacrima câmpiei“, (memorii).

Tomoniu Nicolae N. (n. 1944) jurnalist, istoric în linia „regio­ nalismului creator“; studii despre Nicodim de la Tismana (biografie, operă, influenţe etc.) şi despre istoria ţinutului şi a Mânăstirii Tismana. Cărţi reprezentative: „Neamul întemeietor al lui Băsărabă“.

Turcu Marcel (n. 1940) Poet şi eseist; lirică barocă, erudită. Cărţi reprezentative: „La trapez general“, „Ofiţerul stărilor de spirit“, „Unchiul meu aerul“.

Ţ

Ţarălungă Ecaterina (n. 1947) Eseist, editor, istoric literar. Cărţi reprezentative: „Secvenţe critice, Tudor Vianu“ (monografie), „Dimitrie Cantemir“ (monografie), „Limite“ (poezie), „Dicţionar ilustrat al scriitorilor români. Editor al operei lui Petru Dumitriu“.

Ţene, Al. Florin (n. 1942). Poet, critic literar, promotor cultural; eseistică de factură filosofică, de inspiraţie fenomenologică. Cărţi reprezentative: „Ochi deschis“, „Fuga statuilor“, „Nucul dintre doua veacuri“, – versuri, „Insula viscolului“ – roman, „Vă somez, Domnule Doctor!“, teatru.

Ţene, Ionuţ (n. 1972) Critic literar, poet, istoric, promotor cultural; teoreticianul curentului denumit „Noul milenarism“. Cărţi reprezentative: „Bal ca-n iad“, „Roşi de lună“, „De izvoare“, „Suflet dac“, „Elegie omului simplu“ – versuri, „Reflecţii critice despre o Teologie a Istoriei“, „Cronici de istorie românească“ – istorie, „Poezia noastră cea de toate zilele“ – critică literară.

Ţic, Miron (n. 1939) Poet, prozator, eseist, autor de cercetări de „istorie locală“. Cărţi reprezentative: „Cocorii razelor de soare“ – în publicistică, „Planeta iubirii“, în poezie, „Cronica de la Ilia mureşană“ – monografia comunei Ilia“, în istoria locală.

Ţupu Florin (n. 1970) Poet în „Catapeteasma interogaţiei“, 2000, autor de „poephilosofii“ în „Jertfa eutimică“ şi de „reflecţii“ în „Prinţesa Pasăre“, 2005.

Ţurlea, Petre (n. 1947) Istoric prestigios, doctor în istorie, editor, jurnalist. Opera impresionantă prin acribie ştiinţifică, atitudine şi orientare. Volume reprezentative: „Nicolae Iorga în viaţa politică a României“, „Şcoala Română din Franţa“, Ip şi Trăznea. Atrocităţi maghiare şi acţiuni diplomatice“, „Partidul Naţional Liberal Tătărescu“, „Transilvania de Nord 1944-1952“, „Partidul unui rege: Frontul Renaşterii Naţionale“. Premiul Academiei Române pentru ediţia „Scrisori către N. Iorga“.

U

Uiuiu Alexandru (n.1962) Prozator, dramaturg, poet, promotor cultural. Cărţi reprezentative: „Felia amară“ (proză), „Ridicarea în genunchi“ (roman), „Socrate poetul“ (prozo-poeme), „Aşteptând-o pe Godette“ (teatru), „Sfâşierea sau a doua venire“ (povestiri), „Ţara ascunsă“ (roman în fărâme), „Zile pe Someş“ (roman).

Ungheanu, M. (n. 1939) Critic şi istoric literar, editor, om politic, senator în Parlamentul României. Activitate prestigioasă în istoriografia doctrinelor culturale, important promotor de presă literară. Autor a numeroase cărţi de istorie literară şi de cronici literare, dintre care reprezentative sunt: „Arhipelag de semne“, „Exactitatea admiraţiei“, „Pădurea de simboluri“, „Marin Preda, vocaţie şi aspiraţie“, convorbiri cu scriitori: „Interviuri neconvenţionale“ şi studii de istoria culturii şi de imagologie „Enciclopedia valorilor reprimate“ (2 vol.), „Românii şi tâlharii Romei“.

V

Vasile Corneliu (n. 1947) Critic literar, poet, prozator, editor, acti­ vitate didactică impresionantă. Cărţi reprezentative: „Privire din interior. Eseuri, studii şi articole“, „Primul tren spre Craiova“ (roman), „O lume minunată“ (proză scurtă), „Efemere“ (versuri).

Vicic, Ileana Stanka (n.1964). Scriitoare româncă din Slovenia. Poetă religioasă, de structură post-modernă.

Vlad, Mihail I. (n. 1947-2006 ) Poet, jurnalist, promotor cultural, prezenţă constantă de mediu literar. Cărţi reprezentative: „Neliniştea cuvintelor“ şi „Prăbuşiri în uitare“ – versuri , „Durute poteci“ – publicistică.

Voiculescu Daniela (n. 1969) Poetă, eseistă, în universul unui „ori­ ginism“ sincretic. Cărţi reprezentative: „Anahata“, „Nsoromma“, „Mercurul filosofal“, „Doimea materiei“ (poezie şi eseuri).

Z

Zamela Petrică (n. 1980) Teolog, istoric, adept al unui profund spirit naţional-regional (bănăţean), în linia „monografismului local“, studiu despre „Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului (1894-1969). Monografie istorică“.

Zavalas Anghel Gabriela (n. ) Poetă şi eseistă; lirism discursiv, eseistică minuţioasă, aulică. Cărţi reprezentative: „De ce iubim bărbaţii“, „Sunt obscură dar mă tratez“.

Zărnescu Vasile I. (n. 1947) Jurnalist (cu pregătire în domeniul filosofiei şi sociologiei), politolog dedicat studiului fenomenelor contemporane (globalizare, contra-cultură etc.); redactor-şef „Santinela“, „Justiţiarul“.

===========================================================

* Cateva indrumari si modul de utilizare

Documentarul SCRIITORI ROMANI CONTEMPORANI este un ” dictionar elementar ” de autori romani contemporani , care se exprima in limba romana pretutindeni in lume. Obiectivul lui este acela de a furniza informatii minime despre scriitori si carti , ajutand astfel pe cititorul obisnuit si pe cel specializat sa aiba o cat de sumara orientare aupra unei opere de indiferent ce valoare . Realizarea acestui documentar s-a facut sub regimul necesitatii deoarece sursele de informare despre scriitorii romani contemporani sunt reduse si adeseori partiale iar aparitia unui tip de selectie intemeiata pe preferinte , adeziuni la ” coterii ” sau pseudo-criterii de valoare le subtiaza si mai mult . Spre deosebire de altii , noi nu am ales ci am chemat si am inclus pe toti cei ce au venit.
Am inclus in pagina principala a ” dictionarului elementar” scurte articole de recapitulare si de situare preliminara dar grossul s-a organizat in ” Bio-bibliografiile primite de la autori”,unde am publicat documentul intocmai asa cum l-am primit in ideea de a ajuta si pe istoricul literar de maine cu detalii pe care orice “sinteza” le elimina ori le descrie succint .

Astfel a rezultat un “lexicon colectiv”, scris de autorii insisi , de unde ” articolul de dictionar” a luat materialul brut si a incercat o intaie proiectie dincolo de clipa. Si aici , ca intotdeauna , pot exista nuante corectabile care sunt inerente in orice activitate de prospectie si de preliminarii dibuite . Altii , maine , vor face poate mai bine ceea ce noi abia am incercat , fara sa ne dorim nimic altceva decat a lumina o realitate unde sunt prea multi autori admirabili despre care se stie prea putin. Noi atat am putut face pana acum si ne vom stradui si maine sa adaugam ceea ce trebuie adaugat .

Orice autor care lipseste de aici insa doreste sa fie inclus poate trimite o”fisa de autor ” la adresa de e-mail biobibliografii.scriitori@gmail.com sau arp.contact@gmail.com si se va regasi in acest ” dictionar elementar”.

” Scriitori romani contemporani ” este un program initiat de Artur Silvestri si sustinut prin colaborarea dintre ARP- Asociatia Romana pentru Ptrimoniu si ASCR- Asociatia Scriitorilor Crestini din Romania.